
Suflet copilăros te plimbi zurliu prin toamnă vieții și pictezi, râzând cu gândul, zarea-ntreagă, nu-ţi mai pasă că-s adunați-n păr nămeţii și c-ai mai pierdut puțin din vlagă, străbați cu gândul lumea-ntreagă. Pictând zborul și cântul în culori pastelate străbați cu visul cărări de soare pline purtând pe umeri, cer senin, flori și cântece într-o nesfârșită primăvară în care merii și cireșii înfloresc iubire, armonie-n calendarul vieții când totul-n jur se schimonosește.
ApreciazăApreciază
ApreciazăApreciază
ApreciazăApreciază