Viața…

Despre viață și sensul ei s-au scris pagini, tratate, aforisme, gânduri și poezii întregi, fiind pictată în mii și mii de forme și culori.  

          Singurul lucru de care putem fi siguri este că, pentru fiecare dintre noi, viață este foarte importantă. Tocmai pentru că este unică. Viață este un vis. Viață este un mister. Viață este pe cât de neprețuită, pe atât de misterioasă. Nimeni nu a reușit vreodată să dezvăluie un scop comun sau măcar sensul său. Unii o conduc în căutarea fericirii, alții a iubirii iar alții se scufundă-n iluzie.

   Viață noastră este cel mai prețios lucru pe care îl avem, dar de foarte multe ori nu ne gândim la asta și trăim aproape fără să ne dăm seama. Din moment ce avem doar una, va trebui să încercăm să o trăim la maxim și să nu pierdem nici măcar un moment. Această nu înseamnă concentrarea asupra a tot ceea ce este strict material, ci dimpotrivă este necesar să apreciem valoarea spirituală a lucrurilor ce ne înconjoară.

Există o viaţă ce se vede şi o alta, necunoscută celorlalţi, ce ne aparţine întru totul. Asta nu înseamnă că una este morală şi cealaltă nu, sau că una este permisă şi cealaltă interzisă. 

Nina Berberova

S-ar putea întâmpla fel de fel de miracole. Dar trebuie să te înveţe cineva cum să le priveşti, ca să ştii că sunt miracole. Altminteri, nici măcar nu le vezi. Treci pe lângă ele şi nu ştii că sunt miracole. Nu le vezi…

Mircea Eliade

Cel care stă la umbră astăzi, o face pentru că a plantat un copac cu mult timp în urmă

Warren Buffett

În salonul meu cel vechi și mare îmi cânt viața la vioară… Fiecare notă are-un sunet-n gând și fapte, note triste, note line, note pline de iubire, se rotesc mereu în cerc, arcuite peste coarde, chiar de vor să tacă, eu le cânt cu mult elan, căci… permanent dup-o noapte se zărește-o altă zi. Cu mii de gânduri și idei toamna vieții-mi umple mereu paharul cu vise și alte planuri printre alte primăveri, cu narcise, ghiocei și flori de măr, lăsând verile să mă acopere cu flori de mac și margarete iar iarna să-mi întindă-n cale un covor alb și imaculat.

De la fiecare-n parte voi păstra ceva, acel covor cu multe fapte, gânduri, vise și speranțe, să le pot purta cu mine-n altă lume, pe alte plaiuri, unde ajungem toți.

Până atunci să ne bucurăm de tihnă, de tot ce e frumos-n lume, cu sufletul scăldat în bine lăsând viața să tot curgă ca un râuleț de munte printre pietre spre un lac cu nuferi.

Nu de alții din afară trebuie să ne ferim, să le transferăm trăirea, oricât de mult ai crește-n vârstă, dacă ai sufletul-nnegrit din înăuntru sfredelește viermele rău și te distruge, fiind al tău. 

Cu miros de scorțișoara…

  O explozie puternică a junglei, o voce între două ecouri, în aventuri nebunești, departe de a mă surprinde căderea unei noi umbre în ochi, printre sufletele îndoielnice ale unor oameni, când se ridică recuzita pură de exprimare, un șir de voci mi-au revendicat haina…

Printre impulsurile celeste și cele telurice din adâncul iubirii sufletelor noastre, eu mă voi retrage mereu să culeg flori, o minune de armonii ale sufletelor eliberate prin oazele timpului care mă leagănă ca pe-un trandafir emoțional care se deschide pe-o tulpină verbală a cuvântului în timp ce instinctele zgomotoase se agită.

A inventa fraze cu impact de tunet sau tornadă forând cuvintele din ce în ce mai goale, fără puterea pe care o are cuvântul, acel cuvânt care devine teroare inutilă, un păianjen, o bombă, este un păcat mai mare ca orice altă faptă! 

Dragi colegi de wordpress.com aș vrea să zburați mereu pe cerul înseninat, să nu vă ascundeți printre nori, sunteți foarte frumoși când în fiecare zi ne puteți bucura cu ale voastre gânduri frumoase strecurate printre postările care ne încântă sufletele ( uneori reci în multe corpuri care nu mai știu a prețui viața în adevăratul ei sens ) luminându-ne gândirea dăruind cuvântului strălucirea de care are nevoie pentru a vibra frazele precum o harpă la început de toamnă.

Toamna este anotimpul care ne învață că schimbarea poate fi minunată. 😉

Așa cum toamna este cel mai colorat anotimp, vă doresc ca în această toamnă să aveți parte doar de emoții colorate, trăiri surprinzătoare și împliniri sufletești!

Culorile frumoase ale toamnei și atmosfera asta plina de miros de scorțișoara ( în capul meu cel puțin ) și zilele ploioase ce vor veni sunt la fel de minunate ca suflețelele voastre.

10 Septembrie

Dimineața îmi face un semn discret și mă invită să mă trezesc într-o toamnă ce-mi flutură numele înaripat precum un albatros uitat și rătăcit prin nostalgia unei zile de sâmbătă c-un cer tomnatic înnorat… 

Zilele-n care ploaia, o companie tuciurie, mă aruncă-ntr-o melancolie din care cu greu ies, totul pare bacovian, un poet pe care-l evitam în școală, nu cumva să-mi strice vara din mine, devin un tărâm al tristeții și debusolării trăirii. 

Chiar dacă iubesc toamna, nu-mi plac diminețile înnourate, prefer adierea vântului care valsează frunzele ce se desprind grațios de pe ramurile copacilor colorați, de la o zi la alta, în arămiu, alintate de razele de soare.

Am noroc că-mi plac plimbările printre imagini și culori, printre fraze și cuvinte, pe care le ornez cum sufletul îmi vrea. O dimineață tuciurie, o transform cum simt că mi-ar place ziua ce începe. De exemplu, astăzi voi scrie scrisori lungi și voi rătăci pe-o plajă precum un cal alb și neliniștit care visează cai verzi pe pereți. 😉

Aș vrea să alerg prin câmpuri verzi și să privesc cerul albastru, să mă simt nouă, cum se simte viața când abia începe, cum se simte soarele și pământul pentru că ziua și noaptea nu se luptă…

Mă simt înecată în această lume a războaielor, a vorbelor incerte, a dezbinării, a știrilor ce se încurcă unele pe altele și nu în ultimul al sentimentului de ură care se înmulțește. Vreau să mă infectez cu pace nu cu un alt virus ce ni se pregătește. 

Scriind postarea a apărut și soarele, îmi zâmbește ghiduși și-mi face cu ochiul… 🙂

Jignirile

Curg răutăţile, e vremea lor,
Şi par a nu se mai opri vreodată,
Se-aruncă peste oameni ca un zbor
De păsări mii în zarea-ntrunecată!
Curg răutăţile şi mândre ne cuprind
Şi ne privesc apoi triunfătoare,
Suntem mâhniţi şi suspinăm în gând
Şi printre lacrimi ne punem o-ntrebare!
Oare, sunt flori pe care de le-am lua
Punându-le-n trăirea celor care
Jignesc crezând că e normal aşa,
Ar înţelege că lasă supărare?
Oare, sunt raze şi-un soare-n Univers
Ca sufletul să le cuprindă-odată
Iar vorba lor să fie ca un vers
Ce-l repetăm, cu drag, până şi-n şoaptă?
Oare, câţi ştiu că a jigni nu e
O clipă când eşti bun şi-ţi dă mândrie,
E-o răutate… ucide zilele…
Dar astăzi, vreau s-o cred… copilărie!
Azi, mulţi nu ştiu că-n clipa când jigneşti,
Nu eşti mai bun, ci te dispreţuieşti!

Autor Lili Şipoteanu 

Moartea suveranei Marii Britanii

​Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a murit la vârsta de 96 de ani. Regina Elisabeta a II-a a urcat pe tron în 1952, având o domnie de 70 de ani.

 Dumnezeu să o odihnească în pace! 

Viața celui mai longeviv monarh al Marii Britanii s-a întrerupt.

În aceste clipe de adâncă tristeţe este foarte greu să găseşti cuvintele potrivite,

pentru că nimic nu-ţi mai poate mângâia sufletul odată cu pierderea unei fiinţe iubite,

respectată și apreciată de-o lume-ntreagă.

Sincere condoleanţe familiei regale îndoliate!

Portretul unui gând și Pictorul Ricardo Sanz


Zâmbet minunat,
privire duioasă,
atingere lină,
femeie frumoasă.

Buze fierbinţi,
piele mătasă,
chip fascinant,
femeie frumoasă.

Tandre mângâieri,
vorbă aleasă,
suav sărut,
femeie frumoasă.

Autor Ovidiu Scridon ( Portretul unui gând )

Ricardo Sanz este un pictor din San Sebastián. Opera sa este stilul figurativ contemporan.

Vocația sa artistică a fost falsificată prin bunicul său, proprietarul Galeriei de Artă La Perfecta, în care i-a cunoscut pe marii artiști ai picturii: Sorolla, Zuloaga, Vázquez Diaz etc.

La paisprezece ani și-a început pregătirea ca pictor la José Camps, în timp ce și-a continuat studiile până la absolvirea Istoriei de la Universitatea din Deusto și Istoria Artei din Madrid.

La Paris și Italia își continuă ucenicia cu pictori proeminenți ai vremii. În cele din urmă, s-a stabilit la Madrid, unde locuiește și are studioul său din 1980, întotdeauna legat de San Sebastian, orașul său natal, unde petrece perioade lungi de timp.