Într-o zi ploioasă de mai

Astăzi, într-o zi ploioasă… vreau să las cuvintele adormite, observ cum îmi dau târcoale, se duc, se-ntorc, vocale-amestecate, se tot țin de șotii când timpu-i ploios și rece, zburdalnice se interpun prin gânduri, în ochii lor… citește o întrebare, alunecând pe-o nevăzută frază:

– Astăzi pari cam tristă, îngândurată… Altădată din zori ne tot foloseai, ce ți s-a-ntâmplat surată?

– Astăzi îmi este dor de vară, de tot mai multe raze de soare, de-un colț de munte, de marea lină și albastră, chiar și de-un lac cu nuferi… Azi vreau să vă las-n pace, să nu vă tulbur… nici voi pe mine.

Cum ele nu se lasă, se tot împing una pe alta la înaintare, le-am folosit.😉✍

Când observi că viața a-nceput să pară o zi-n care plouă continu, în straturi anoste și reci, gândind, uneori prea puțin, alteori prea mult, investind enorm în interfețe, infim în a noastră esență, ne sufocăm în reguli create de alții, încercând să-i mulțumim, obosindu-ne cu nimicuri, uitând să ne purtăm capul pe umeri, pierzându-l prin ierarhiile absurde-n care mulți se cred zei, uitând să încerce să se cunoască cu adevărat, înotând în orgoliu, cerând prea mult de la alții, uitând că lor le lipsește bunul simț, propagând o ”educație”, care nu educă, uitând cu desăvârșire să-i respecte pe cei din jurul lor, răspândind în jur un egou plin c-un dezastru-n gândire, fluturând mereu un nonsens în gând și fapte, ne vine să purtăm în permanență o umbrelă care să ne protejeze, să nu ne pierdem calmul și armonia de sine când suntem înconjurați de oameni cu atâta nonsens-n gândire, încercăm să nu ne pierdem demnitatea.

---

Descoperă mai multe la Gânduri rebele

Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.