În ale timpului secunde

Fără categorie 1 minut

De la fereastra fără de perdele, dintr-o casă cu iederi suite pe poartă, un suflet privește vârtejul de frunze-n adierea vântului de afară, din copacul mângâiat de-un vânt zburdalnic, netezind mereu secunde… Un vis, din multele vise pe care le visăm-n frumusețe, în care răsăritul ne mângâie și prin vene ne străbate.

Descoperă mai multe la Gânduri rebele

Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

Publicat de AureliaAlbAtros

Știu că-n liniștea sufletească voi găsi adevărata frumusețe omenească!

Publicat

17 gânduri despre „În ale timpului secunde”

    3. Când visam că zbor, m-am trezit într-o pasăre, călătorind prin vise, cu cerul pe aripi, rațiunea se ținea de mine să nu ajung în țările calde ale gândului, unde erau, nu știu, că m-am trezit. 🤦‍♀️😂

      Apreciat de 2 persoane

    5. De data aceasta, nu. Erau vulturi pleșuvi… Mă îndreptau spre faraonul-Florin, am impresia că face mișto de mine, mă bagă la comentarii pe unde nu trebuie, îmi pune sau scoate litere din cuvinte și apoi se amuză de mine. 😂😏

      Apreciat de 1 persoană

    1. Ce-i, grădinar de gânduri false, amestecate cu scorțișoară, mister obscur, ascuns în aburii ceaiului din frunze de portocali? Te amuzi de-a ta bravură? Continuă să rămâi pe-a ta orbită, soarele tău nu a fost niciodată lumină. Ceea ce afirmi, cu înverșunare, este o opinie, nu un fapt, pentru că tot ceea dorești să scoți în evidență, este o perspectivă a propriei tale minți ”iscusite”, nu adevărul. Al meu răsărit va fi mereu inundat de soare, ale cărui raze se alintă printre flori de orhidee, stare pe care tu, prin felul tău de-a fi, nu o vei putea înțelege, oricât te-ai chinui. Să reușești, presupune patru benzi gigantice în sistemul tău solar, ceea ce nu cred că se poate întâmpla. 🧐

      Apreciază

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.